Wednesday, March 29, 2017 Page Options
Selecteaza tipul cautarii
 
  • Site
  • Web
Search
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului
Avem drept scop derularea acelor acţiuni care vor duce la identificarea actelor de încălcare a drepturilor omului în România comunistă, dinamizarea politicilor instituţionale în ceea ce priveşte condamnarea reală a abuzurilor şi crimelor săvîrşite în numele regimului comunist din România, desfăşurarea unor investigaţii de natură să furnizeze instituţiilor abilitate şi publicului larg date privind crimele şi abuzurile săvîrşite de acest regim, sprijinirea oricăror iniţiative legislative, a procedurilor judiciare şi a cercetărilor ştiinţifice de natură să ducă la condamnarea penală şi morală a acestor crime şi abuzuri.
Acţiunea de deshumare a lui Abrudan Onuţ, executat de Securitate la 11 decembrie 1951 în localitatea Răchiţele, judeţul Cluj

Abrudan Onuţ (Găvriloaca sau Onuţul lui Gligor) s-a născut în anul 1880 în satul Frăsinet din judeţul Cluj, localitatea fiind cunoscută în prezent sub denumirea de Scrind-Frăsinet, ca urmare a comasării cu satul Scrind. Din punct de vedere administrativ, satul Scrind-Frăsinet aparţine comunei Mărgău.

Părinţii lui Abrudan Onuţ au fost Abrudan Gligorie şi Maria. Aceştia au avut împreună patru copii, pe Onuţ, singurul băiat, şi trei fete, Anuţa, Ileana şi Oniţa. Abrudan Onuţ a fost căsătorit cu Roşu Ileana, născută în Răchiţele şi decedată în anul 1965. Soţii Abrudan au avut împreună şapte copii, cinci băieţi (Petre, Ilie, Gheorghe, Gavrilă, Toderaş) şi două fete, dintre care una a murit când a fost copil mic. Cealaltă fiică, Floarea, este singurul copil care astăzi se mai află în viaţă. Abrudan Onuţ a fost de credinţă ortodoxă şi de orientare politică liberală, fiind catalogat de către autorităţile comuniste drept chiabur. Avea mai multe hectare de pământ în Frăsinet şi Răchiţele, multe animale, între care şase boi, şase vaci şi un cal. Abrudan Onuţ era un bun gospodar, posesor al unei averi apreciabile pentru acele vremuri, fiind cel mai înstărit om din satul său. Având idei politice contrare celor promovate de către noua orânduire socială care se instaurase în ţară prin forţă şi teroare, Abrudan Onuţ a intrat în atenţia organelor de Securitate. El a fost acuzat că a fost un sprijinitor al grupului de partizani condus de către Teodor Şuşman senior, cu care era într-o relaţie personală de bună prietenie, şi că oferise adăpost şi alimente fiilor acestuia, Teodor junior şi Avisalon.

Din mărturiile lui Golban Floarea, fiica lui Abrudan Onuţ, martoră la evenimente, rezultă că tatăl său a fost arestat de acasă la data de 7 decembrie 1951, într-o zi de vineri. La gospodăria din Frăsinet a lui Abrudan Onuţ au descins în acea zi mai multe cadre operative de Securitate şi mulţi soldaţi în termen din trupele de Securitate. S-a efectuat o percheziţie generală a casei şi anexelor gospodăreşti, iar Abrudan Onuţ a fost încătuşat şi transportat la Postul comun de Securitate şi Miliţie din Răchiţele, care îşi avea sediul în casa confiscată a familiei Şuşman. Aici, vreme de patru zile, cel arestat a fost supus unei anchete dure, fiind maltratat cu brutalitate de către securişti şi miliţieni. În 11 decembrie 1951, într-o zi de marţi, Abrudan Onuţ a fost scos din pivniţa casei, loc unde funcţiona arestul, fiind îndemnat să iasă din curte şi să se îndrepte spre o coastă de deal care avea coborâre spre sat, acolo fiind împuşcat de un securist cu o rafală de pistol-mitralieră. Crima a fost motivată de înfăptuitori prin faptul că victima a vrut să fugă de sub o aşa-zisă escortă. Cadavrul a fost lăsat intenţionat pe locul crimei timp de două sau trei zile, supravegheat de soldaţi, fiind apoi îngropat într-o margine a cimitirului vechi, care se află în apropierea bisericii ortodoxe din Răchiţele. Cadavrul a fost depus într-un sicriu de lemn, confecţionat de către un prieten al victimei, tâmplar de meserie, cunoscut cu numele de Ioanea Volcii, astăzi decedat. Tot acesta, împreună cu încă câţiva consăteni, au săpat şi groapa de înmormântare. Mormântul lui Abrudan Onuţ nu a fost marcat cu vreo cruce sau cu un alt semn nici la început dar nici de-a lungul timpului. Decesul lui Abrudan Onuţ a fost consemnat în Registrul stării civile de la Primaria de atunci din Răchiţele a doua zi după moarte, în 12 decembrie 1951. După această întâmplare, Securitatea a confiscat toate bunurile mai valoroase din casa şi gospodăria celui ucis, iar soţia victimei a fost reţinută timp de două săptămâni la Postul din Răchiţele, interval în care a fost anchetată şi crunt bătută, aceste tratamente brutale marcând-o definitiv până la moarte.

CICCR, la cererea rudelor şi urmaşilor victimei, a organizat în zilele de 12 şi 13 octombrie 2010 acţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor lui Abrudan Onuţ. Operaţiunea a fost executată de echipa de arheologi voluntari a CICCR, coordonată de dr. Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care s-au aflat Paul Scrobotă şi Horaţiu Groza, arheologi la muzeele din Aiud, respectiv Turda. La acţiune a participat şi domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul CICCR, precum şi Alexandru Matei şi Alina Urs de la CICCR.

Deoarece această crimă a fost ordonată şi săvârşită de persoane care făceau parte din personalul angajat al Securităţii Statului de atunci, CICCR a înaintat o sesizare penală către Parchetul Militar. Operaţiunea de căutare a victimei a fost supervizată de către colonel magistrat dr. Viorel Siserman, prim procuror la Parchetul Militar Teritorial Cluj, iar din partea Institutului de Medicină Legală din Cluj a participat d-nul dr. Cristian Gherman. Pentru activităţile privind investigaţiile criminalistice au fost prezenţi inspector Constantin Coprean şi subinspector Mihai Teodorescu, specialişti din cadrul Biroului de criminalistică de la Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj.

Pe baza indicaţiilor furnizate de către unii localnici, căutarea mormântului s-a făcut la limita dinspre nord-vest al vechiului cimitir. Au fost practicate patru secţiuni arheologice de căutare, amplasate toate în apropierea unui drum de ţară şi în afara perimetrului îngrădit al cimitirului. În secţiunile executate au fost descoperite patru morminte, care nu erau marcate cu cruce şi nu erau vizibile prin denivelări la suprafaţa solului, acestea făcând parte din înhumările practicate în cimitirul care astăzi este părăsit. Inventarul funerar descoperit la defuncţi, în special monedele, a demonstrat faptul că toate cele patru înmormântări au fost făcute după anul 1951, fiind eliminată astfel posibilitatea ca unul dintre scheletele dezvelite să aparţină lui Abrudan Onuţ. Deoarece mormântul lui Abrudan Onuţ nu a fost descoperit, la dorinţa urmaşilor victimei căutările vor fi reluate în cursul anului viitor.

Galerie foto

  
Sponsori
  
Donatii
Oferă sprijin financiar eforturilor noastre
  Mai multe detalii...
© 2010 CICCR. Toate drepturile rezervate.