Tuesday, March 19, 2024 Page Options
Selecteaza tipul cautarii
 
  • Site
  • Web
Search
Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului
Avem drept scop derularea acelor acţiuni care vor duce la identificarea actelor de încălcare a drepturilor omului în România comunistă, dinamizarea politicilor instituţionale în ceea ce priveşte condamnarea reală a abuzurilor şi crimelor săvîrşite în numele regimului comunist din România, desfăşurarea unor investigaţii de natură să furnizeze instituţiilor abilitate şi publicului larg date privind crimele şi abuzurile săvîrşite de acest regim, sprijinirea oricăror iniţiative legislative, a procedurilor judiciare şi a cercetărilor ştiinţifice de natură să ducă la condamnarea penală şi morală a acestor crime şi abuzuri.
Acţiunea de deshumare a lui Măhălean Ioan şi Moldovan Ioan, executaţi de Securitate la 5 octombrie 1949 în localitatea Sântejude-Vale, judeţul Cluj

Măhălean Ioan, zis a Puiuţului, s-a născut la 15 august 1892 în satul Sântejude, iar Moldovan Ioan, zis a Păvăloaiei, s-a născut la 14 februarie 1928 în satul Sântejude-Vale, ambele localităţi fiind astăzi arondate pe linie administrativă la comuna Ţaga, judeţul Cluj.

Cei doi au făcut parte dintr-o organizaţie anticomunistă cunoscută sub denumirea de Partizanii Regelui Mihai. Aceasta s-a constituit la Cluj în cursul anului 1948 din iniţiativa lui Alexandru Suciu, Gheorghe Mureşan, Lazăr Bondor şi Ionel Manu, toţi aceştia fiind simpatizanţi şi susţinători ai Monarhiei române. Pe lângă denumirea de Partizanii Regelui Mihai, organizaţia mai este cunoscută şi sub numele de Partizanii Majestăţii Sale Regele Mihai I sau Armata Albă, ori, după unele surse, Garda Albă. Organizaţia s-a extins în localităţile urbane din apropierea Clujului, de la Turda şi până la Gherla, având foarte mulţi aderenţi în zona rurală din jurul acestor oraşe. Iniţiatorii îşi propuneau să lupte împotriva regimului comunist şi pentru readucerea Regelui în fruntea ţării, de unde fusese îndepărtat în mod ilegal la sfârşitul anului 1947. Persoanele care au aderat la această organizaţie clandestină proveneau din medii sociale diferite, de la muncitori şi ţărani până la preoţi, notari, învăţători, profesori şi militari deblocaţi sau chiar activi. Gruparea a fost depistată de către Securitate, prin trădare, în luna mai 1949 pe când era încă în faza de constituire şi organizare. Zeci de oameni au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi apoi condamnaţi la mulţi ani de închisoare, unii fiind chiar omorâţi fără nici un fel de judecată. Unii dintre membrii organizaţiei, pentru a evita măsurile represive ale autorităţilor comuniste, au ales calea refugiului în păduri, angajându-se în rezistenţa armată.

Un centru de rezistenţă a fost reprezentat de satele din jurul oraşului Gherla. După ce Securitatea a început urmărirea şi anihilarea celor care aveau legătură cu gruparea anticomunistă, în satul Sântejude-Vale şi-au găsit refugiu trei persoane: Moldovan Ioan, Măhălean Ioan şi Ţăgurean Dumitru. Cei trei au fost adăpostiţi în gospodăria proprie de către un localnic, Mureşan Simion. Pe baza unor date obţinute din partea unor informatori, Biroul de Securitate din Gherla, aflat în subordinea Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului din Dej, a organizat în ziua de 5 octombrie 1949 o razie în satul Sântejude-Vale, cu scopul prinderii celor trei rezistenţi anticomunişti şi pentru identificarea sprijinitorilor acestora. Conform mărturiilor unor contemporani ai evenimentelor, la acţiune au participat circa 30 de cadre de securitate şi miliţie. Gospodăria lui Mureşan Simion a fost înconjurată, obiectivul principal fiind reprezentat de şura în podul căreia se presupunea că se aflau ascunşi cei căutaţi. Soţia gazdei, Mureşan Ileana, şi un consătean, Moldovan Grigore, au fost obligaţi să urce în podul şurii şi să arunce jos fânul. Măhălean Ioan, fiind mai în vârstă, s-a predat, iar ceilalţi doi au încercat să fugă. Moldovan Ioan a fost capturat imediat, însă Ţăgurean Dumitru a reuşit să scape, fiind prins mai târziu. Acesta din urmă, după arestare, a fost condamnat la închisoare, executând aproape 6 ani în mai multe penitenciare şi colonii de muncă.

După mărturiile unor localnici, după ce au fost capturaţi, Măhălean Ioan şi Moldovan Ioan au fost duşi la Securitatea din Gherla, de unde au fost readuşi în sat în cursul nopţii cu o maşină. Amândoi au fost apoi duşi până la marginea pădurii de pe dealul Ucişor, unde au fost executaţi prin împuşcare. Crima a fost înfăptuită în jurul miezului nopţii de 5 spre 6 octombrie. Cadavrele au fost îngropate a doua zi, chiar pe locul execuţiei, într-o groapă comună pe care au săpat-o trei persoane, aduse forţat pentru acest lucru de către securişti. Cei care au săpat groapa au fost  fraţii lui Moldovan Ioan, Pavel şi Vasile, precum şi cumnatul acestuia, Feur Grigore. Victimele au fost depuse în groapă fără sicriu, peste cadavre fiind pusă doar o pătură şi aruncat pământ. După execuţie, Securitatea l-a ridicat de acasă şi pe Mureşan Simion, născut în anul 1873, cel care i-a adăpostit pe cei trei. Acesta a fost împuşcat la marginea satului, în aceeaşi noapte, fiind îngropat apoi de către fiul său chiar pe locul execuţiei. Osemintele lui Mureşan Simion au fost deshumate de către CICCR la 22 octombrie 2009 în prezenţa unui procuror militar.

Din informaţiile pe care le deţinem, care sunt bazate pe mărturiile lui Birta Terezia, fiica lui Măhălean Ioan, susţinute însă şi de alte persoane care încă mai trăiesc, cel care i-a împuşcat pe Măhălean şi Moldovan a fost Breharu Vasile, frizer de meserie, care atunci era plutonier major la Securitatea din Cluj. Omorurile au fost ordonate de colonelul Mihai Patriciu, directorul de atunci a Direcţiei Regionale de Securitate Cluj, unul din marii criminali dovediţi ai României comuniste. În acţiune a fost implicat şi maiorul Nicolae Briceag de la Dej, un alt mare criminal comunist, pe atunci şeful Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului pentru fostul judeţ Someş.

La cererea rudelor şi urmaşilor defuncţilor, CICCR a organizat în zilele de 6 şi 7 septembrie 2010 acţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor lui Măhălean Ioan şi Moldovan Ioan. Operaţiunea a fost executată de echipa de arheologi voluntari a CICCR, coordonată de dr. Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, secondat de arheologii Paul Scrobotă de la Muzeul de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza. La acţiune a participat d-nul dr. Marius Oprea, coordonatorul CICCR, şi Alexandru Matei (CICCR).

Având în vedere că această dublă crimă a fost ordonată şi săvârşită de persoane care făceau parte din personalul angajat al Securităţii Statului de atunci, CICCR a înaintat o sesizare penală către Parchetul Militar, instituţie care are competenţă de cercetare în astfel de cazuri. Astfel, această instituţie a fost reprezentată de către d-nul colonel magistrat dr. Viorel Siserman, prim procurorul Parchetului Militar Teritorial Cluj. Din partea Institutului de Medicină Legală din Cluj, cazul a fost preluat de d-nul dr. Cristian Gherman. Cercetarea criminalistică de la faţa locului a fost efectuată de inspector Constantin Coprean şi subinspector Mihai Teodorescu, ambii fiind specialişti din cadrul Biroului criminalistic al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj.

Locul gropii comune unde au fost îngropate cele două victime nu era marcat cu nimic pe teren, însă amplasamentul ne-a fost indicat cu multă precizie de către rudele defuncţilor precum şi de alte persoane mai în vârstă, contemporane cu evenimentele petrecute în urmă cu şase decenii. Scheletele victimelor au fost descoperite pe locul care ne-a fost indicat, pe un teren în pantă, la o adâncime de –1,35 metri, măsurată pe mijlocul secţiunii arheologice de căutare. Defuncţii au fost aşezaţi în groapă culcaţi pe spate, fiind dispuşi unul lângă altul. Stabilirea identităţii scheletelor a fost posibilă pe baza unor informaţii perpetuate în timp, care provin de la cei care au îngropat cadavrele victimelor. La fiecare schelet a fost găsit in situ câte un proiectil (glonţ), dar şi câteva fragmente metalice care pot să provină de la alte proiectile. Analiza macroscopică a osemintelor a dovedit existenţa urmelor provocate de loviturile altor proiectile, fără ca acestea să fie reţinute.

Scheletele victimelor au fost demontate, extrase şi împachetate, fiind transportate la Institutul de Medicină Legală din Cluj. După efectuarea examenului de specialitate, osemintele celor doi au fost predate urmaşilor acestora, care le-au reînhumat fiecare în cimitirele din satele lor de baştină, Măhălean Ioan la Sântejude şi Moldovan Ioan la Sântejude-Vale. Slujba de reînhumare a fost comună pentru amândoi, fiind celebrată în biserica ortodoxă din Sântejude-Vale în ziua de 9 octombrie 2010.

Galerie foto

  
Sponsori
  
Donatii
Oferă sprijin financiar eforturilor noastre
  Mai multe detalii...
© 2010 CICCR. Toate drepturile rezervate.